Vlăstarii – miracolul din farfuria ta!

Ce sunt vlăstarii?
Scurt istoric
Tipuri de vlăstari (vlăstari ecologici – El-Dor Plant)
De ce să introducem vlăstarii în alimentația noastră?
Cum se consumă vlăstarii?
Concluzii

Ce sunt vlăstarii?

Scurt istoric

Vlăstarii sunt cunoscuți încă din Antichitate, atunci când aceștia erau folosiți în scopuri terapeutice, fără să le fie remarcate, însă, proprietățile nutritive. Cu toate acestea, prima mențiune scrisă despre vlăstari se făcea cu mult timp înaintea erei noastre, în China, în cea mai veche lucrare medicinală, „Shen Nung Pen Tsao Ching” („Marele Ierbar al Medicinei Chineze”), acolo unde vlăstarilor li se atribuiau merite remarcabile, dar și pentru puterea lor vindecătoare,[1] recunoscuți fiind pentru conținutul ridicat de vitamina C, pentru tratarea problemelor digestive, pentru combaterea afecțiunilor pielii etc.

La câteva secole distanță, țările est-asiatice și cele europene au început să cultive vlăstarii pentru proprietățile lor notabile în alimentație, aceste plăntuțe miraculoase aducând un aport de substanțe nutritive esențiale și de enzime digestive de până la 100 de ori mai mare decât în cazul plantei mature.[2] Totodată, s-a observat că, prin procesul de germinare, membrana exterioară a semințelor devine mai subțire, iar acest lucru ajută la ușurarea digestiei și la stoparea inflamațiilor.[3]

Așa cum se observă, impactul consumului de vlăstari are un fundament istoric extrem de solid, cercetătorii dovedind științific, cu timpul, că aceste plăntuțe sunt o adevărată comoară pentru organismul nostru.[4]

De ce să introducem vlăstarii în alimentația noastră?

În revista „Healing our world. The real truth about health”, Steve Meyerowitz a detaliat în articolul său[8] cum, deși la prima vedere, vlăstarii sunt doar o altă sursă de vitamine și de minerale, așa cum sunt toate legumele sau fructele, ceea ce îi diferențiază de acestea din urmă este faptul că vlăstarii au „o densitate nutritivă crescută” față de planta matură.

Ce vrea să spună, mai exact, prin faptul că numește vlăstarii „functional food”,[9] explică printr-un exemplu simplu: atunci când ai o durere de cap, preferi să iei o aspirină, deoarece, deși aceasta este derivată din acidul salicilic al cojii de salcie, nu poți mesteca suficientă coajă de salcie, pentru a echivala doza oferită într-o pilulă. Astfel, alături de sucurile proteice, alături de anumite ierburi și plante precum echinaceea, turmericul, laptele de culin etc., dar și alături de medicamente, vlăstarii acționează împotriva bolii prin proprietățile lor terapeutice, și nutritive.

„Toţi avem două vieţi.

A doua începe atunci când ne dăm
seama că avem doar una.”

(Tom Hiddleston)

Un aspect important în ceea ce privește lupta împotriva bolilor îl reprezintă prevenirea și combaterea cancerului[10] (subiect asupra căruia vom insista într-un articol viitor). Într-o lume care este concentrată atât de mult pe medicație, pe căi de combatere cât mai apropiate de extreme, rolul pe care îl pot juca aceste plante este deseori neglijat. Cu toate acestea, Institutul de Sănătate Hippocrates, din West Palm Beatch, Florida, SUA, a ajuns pe primul loc în lume prin numărul de vindecări anuale, fiind un pionier de nestăvilit al dietei crude (ce include vlăstarii și iarba de grâu), conștientizând rolul pe care alimentația îl are în lupta cu cancerul, indiferent de stadiul acestuia.

Deși poate părea de necrezut, sunt sute de cazuri care sunt vindecate chiar și în fază terminală. Spre exemplu, pe 14 iunie 2006, un renumit scriitor, pe numele său Michael Lee Lanning[11], a primit un verdict ce îl anunța că i-au mai rămas mai puțin de 7 luni de viață, după ce cancerul la rinichi (grad IV) de care suferea i s-a extins la plămâni și la creier. Suntem în anul 2018, iar Lanning împlinește astăzi, 18 septembrie, 72 de ani. Vă întrebați ce s-a întâmplat cu cele „mai puțin de 7 luni”?

Viața ne presară drumul cu piedici, pentru a găsi în ele ocazii să ne reconstruim, să facem din noi cea mai bună variantă a noastră, să ne iubim. Aceasta a fost și calea prin care Lanning a înțeles că trebuie să facă o schimbare și să aleagă un alt stil de viață.

„Există două alegeri principale în viaţă:

să accepţi lucrurile așa cum sunt sau

să accepți responsabilitatea pentru schimbarea lor.”

(Denis Waitley)

Totuși, așa cum știm, orice alegere presupune o renunțare. Poate că aceasta este și cauza pentru care, de multe ori, din ignoranță, din teama de a explora ceva nou sau doar din comoditate, preferăm să nu renunțăm la obiceiurile noastre greșite sau mai puțin sănătoase, obiceiuri care, la un moment dat, își vor cere prețul spre a fi plătit. Nu a fost și cazul lui Lee Lanning: alături de soția sa, acesta s-a internat la Institutul Hippocrates, acolo unde, după cum spune chiar el într-un jurnal pe care l-a dedicat luptei cu cancerul[12], și-a înțeles „suferința celor mai adânci disperări, dar și nevoia celor mai înalte speranțe”. Principala schimbare a fost în alimentație, înlocuind produsele convenționale cu cele organice, neprocesate, raw vegane, așa cum se obișnuiește la Institut (80% dintre alimente sunt servite în stare crudă).

Pe lângă acestea, principiile insuflate acolo reliefează faptul că, prin natura sa, omul are uneltele necesare pentru vindecare; important este să înțeleagă cum să le folosească. Așadar, gândirea pozitivă, credința, meditația, mișcarea… toate acestea sunt cărămizi puse la temelia unui nou stil de viață!

Având în vedere toate aceste lucruri, îți oferim, pe scurt, 10 motive pentru care să introduci vlăstarii în alimentația ta:

S-a dovedit științific că pot avea de 100 de ori mai multe enzime decât planta matură[13];
Sunt un aliat puternic în lupta împotriva cancerului, inhibând dezvoltarea tumorilor și a celulelor canceroase;
Sunt bogați în clorofilă (supradenumită „sângele plantelor”);
Sunt surse de proteine complete ce pot înlocui cu ușurință carnea în alimentația veganilor sau a vegetarienilor;
Au un conținut sporit de fibre, ceea ce sporește eliminarea toxinelor din corp;
Prin procesul de germinare și creștere, ajută la absorbția mai eficientă a nutrienților;
Sunt o sursă importantă de energie și de vitalitate;
Tonifică eficient sistemul nervos, cresc capacitatea de memorare și de concentrare, dezvoltând funcțiile creierului;
Ajută la detoxifierea ficatului și îți alcalinizează întregul organism;
Nu sunt costisitori, deși îți îmbogățesc considerabil stilul de viață.

Tipuri de vlăstari (vlăstari ecologici – El-Dor Plant):

1.Lucernă (alfalfa)

– este cel mai cunoscut tip de vlăstari în SUA, foarte bogați în atioxidanți și cu roluri terapeutice complexe: reduc colesterolul, ajută la tratarea artritei, a diabetului și a ulcerului, micșorând considerabil nivelul de zahăr din sânge.

2. Broccoli

– vlăstarii de broccoli conțin de până la 50 de ori mai multe elemente nutritive decât planta matură[5], acționând împotriva cancerului și calmând inflamațiile alături de plante înrudite (kale, conopidă, varză, ridiche), vlăstarii de broccoli reprezintă o sursă importantă de enzime pentru lupta împotriva dezvoltării celulelor canceroase.[6].

3. Ridiche roșie

– ajută la eliminarea paraziților intestinali, fiind un diuretic eficient și o sursă importantă de vitamina C și A; în perioadele reci, vlăstarii de ridiche roșie sunt foarte recomandați, datorită efectului antiseptic și antibiotic, fiind recunoscuți pentru tratarea bolilor respiratorii precum sinuzita, astmul, răceala sau tusea.

4. Floarea-soarelui

– este extrem de bogată în clorofilă, fosfor, calciu, fier, cupru, iod, vitamina D (rar găsită la alte legume); reprezintă o sursă completă de proteine (au un conținut de 30% de proteine – cel mai ridicat nivel dintre toate plantele) și susține sănătatea creierului și a plămânilor, prin conținutul de magneziu.

5. Mazăre

– vlăstarii de mazăre sunt foarte săraci în grăsimi saturate, colesterol și sodiu; conțin o cantitate semnificativă de lecitină bioactivă, și sunt o sursă excelentă de clorofilă și de proteine, alături de vlăstarii de floarea-soarelui[7].

6.Creson

– au un conținut ridicat de sulf și de iod, ceea ce îi face să fie un remediu excelent pentru afecțiunile glandelor cu secreție internă, ajutând la buna funcționare a glandei tiroide și îmbunătățind calitatea celulelor nervoase.

7. Muștar

– gustul intens al vlăstarilor de muștar ascunde numeroase beneficii pe plan terapeutic, întrucât muștarul este o sursă generoasă de citostatice (opresc sau împiedică dezvolarea celulelor canceroase); au un efect antioxidant accentuat.

8. Trifoi

– la nivel nutritiv, vlăstarii de trifoi sunt renumiți pentru proprietățile lor tonice, fiind o sursă de energie de neprețuit; purifică sângele, sunt un remediu pentru problemele dermatologice și echilibrează hormonii în organism.

9. Varză roșie

– varza roșie are un conținut ridicat de vitamina U, fiind, astfel, un inamic important al ulcerului și stimulând producerea de enzime necesare combaterii cancerului; ajută la menținerea presiunii sângelui în limite normale.

Cum se consumă vlăstarii?

Pentru a beneficia pe deplin de proprietățile lor nutritive pe care le-am expus anterior, vlăstarii trebuie consumați în stare crudă, spălați bine înainte și combinați, de preferință, în mâncăruri cât mai puțin procesate.

Fiind plante vii, orice procesare termică le distruge vitaminele și mineralele și ne determină să pierdem mare parte din bagajul de sănătate producător de enzime pe care ni-l pot aduce.

De aceea, vă oferim câteva sfaturi simple:

Păstrați vlăstarii la frigider, indiferent de anotimp, dar aveți grijă să nu îi apropiați prea mult de spatele frigiderului (riscați să îi congelați!);
Spălați bine vlăstarii înainte de a-i consuma!
Folosiți-i în salate (tocați mărunt, tăiați cu o foarfecă sau chiar întregi), adăugați-i în smoothie-ul de dimineață, în budincile de ovăz, în supe, în guacamole sau în orice altă rețetă pe care o concepeți!
Consumați vlăstarii în termenul de valabilitate (aprox. 7 zile, dacă sunt cultivați, respectiv 14 zile, dacă sunt în pământ).
Luați-o de la capăt!

Concluzii

Deși prea puțini cunoscuți în raport de beneficiile pe care le au, vlăstarii sunt „medicamentul de buzunar” la care fiecare dintre noi trebuie să apeleze zi de zi, tocmai pentru a ne feri de medicamentele reale, pe care le luăm la nevoie sau în cazuri extreme. Deși de dimensiuni mult mai mici decât planta matură, dar cu o concentrație mult superioară, vlăstarii ne învață o lecție pe care, de multe ori, o uităm: calitatea se comprimă în sticluțe mici!

Referințe

[1] Stefanie Schwartz, „Psychoactive Herbs in Veterinary Behavior Medicine”, pag. 214.

[2] https://blog.sproutman.com/2018/04/10/sprouts-are-sustainable-nutritious-and-delicious/

[3] https://hippocratesinst.org/why-eat-sprouts

[4] http://www.hungryforchange.tv/article/10-reasons-to-love-sprouts-plus-diy-sprouting-at-home

[5] Johns Hopkins Magazine – http://pages.jh.edu/jhumag/0408web/talalay.html

[6] https://www.webmd.com/diet/news/20120831/tiny-microgreens-packed-nutrients#2

[7] https://www.healthdiaries.com/eatthis/6-health-benefits-of-pea-shoots.html

[8] „Sprouts Stop Cancer”

[9] „alimente funcționale” – alimente cărora le sunt recunoscute, pe lângă proprietățile nutritive, și anumite particulărități, componente ce luptă împotriva bolilor, fiind aliați ai sănătății.

[10] Altekruse SF, „The changing epidemiology of foodborne diseases”

[11] https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Lee_Lanning

[12] Michael Lee Lanning, Linda-Moore Lanning, „At War With Cancer: One Couple’s Strategic Battles for Survival Using Both Traditional and Alternative Treatments”.

[13] D Kim, Seok Cheol Jeong, Shela Gorinstein, Sang-Uk Chon „Total polyphenols, antioxidant and antiproliferative activities of different extracts in mungbean seeds and sprouts”.